Cu siguranta multe din aceste poze va par cunoscute, le-ati vazut adesea, dar nu stiti de unde sa le luati (asta mi s-a intamplat si mie).
Ei bine, pe scurt: this is Dovima - un model faimos al anilor 50-60.
Imi place privirea ei,cum se uita de sus la tine, cum isi tine (mai) mereu buzele inchise, caci se afla prea sus si prea departe pentru a-ti adresa vreun cuvant, ar trebui sa tipe, sa se coboare, iar femeile de demult nici nu tipa nici nu se coboara, doar soptesc pentru cine se afla suficient de aproape incat sa le auda si sa le inteleaga (zic eu :P).
Expresia fetei, putin amara, putin mandra e data probabil de pozitiile incomode in care pozeaza, toate acele corsete si desuuri care cu siguranta o strang, ii amortesc muschii incat ii dau acea expresie rigida si malitioasa dar ii si sculpteaza formele acelea imposibile.
De ce am pus poze din astea, alb-negre,pseudo-cunoscute dar susceptibile de a fi uitate?
Clque-Cliché a facut o pasiune din chestiile vechi, sau doar 'destul de' vechi, aflate la o distanta cat se poate de sigura incat sa-i induca o usoara si constanta melancolie. M-am nascut prea tarziu?
(In alta ordine de idei, vroiam sa embed-uiesc Das Modell la aceasta postare, dar am renuntat, i'm not that cool, nu se pupa cu moi si nici nu fusei la concert.)
imi plac foarte mult fotografiile.
RăspundețiȘtergere